„Începe să trăiești!”

„Începe să trăiești!” - provocarea lui Lucian Cristescu

Vineri debutează „Începe să trăiești", un proiect provocator de 3 săptămâni, coordonat de Biserica Adventistă din România. Partea principală a programului transmis de postul Speranța TV constă în 10 conferințe televizate susținute de Lucian Cristescu, despre 10 întrebări esenţiale care frământă omenirea.

Lucian Cristescu este pastor, cadru didactic și realizator tv, și se află la al doilea proiect de acest fel, după ce a devenit cunoscut, în 2002, prin programul „Galileanul" și prin cartea pe care a scris-o cu același titlu. Noua provocare pentru publicul românesc lansată de Biserica Adventistă este: „Începe să trăieşti!”

„Ştirile de la ora 5, veştile din ziare, feţele vecinilor cu care ne întâlnim la scara blocului sau pe stradă, simţămintele colegilor de serviciu, relaţiile din familie - toate mărturisesc că omul trăieşte o continuă frustrare. Trăieşte... dar încă nu trăieşte", justifică Lucian Cristescu titlul programului care va începe vineri, 21 ianuarie și se va desfășura până pe 13 februarie 2011.

„Începe să trăieşti" este un apel către speranţele latente după o viaţă autentică pe care nu omul, nici condiţia lui materială, nici societatea nu o pot asigura, ci doar descoperirea în dimensiunile vieţii personale a prezenţei şi implicării Creatorului, a mai declarat pentru Semnele timpului, prezentatorul conferințelor. Interviul complet va fi publicat de revistă în luna februarie.

Cele 10 conferințe promit răspunsuri la 10 întrebări pe care Lucian Cristescu le consideră esenţiale pentru omenire și postmodernitate:

1. SOS: Pierdut în neant. Care este sensul vieții? Pentru ce trăiesc?
2. Dumnezeule, exiști? Există sau nu există Dumnezeu?
3. Mai mult decât tot aurul din lume. Sunt atât de singur. Cum pot aparține lui Dumnezeu?
4. Fructul din mâna Evei. Ce s-a întâmplat cu „binele" și „răul"?
5. Ridică-te, ești liber! Cum pot să mă eliberez de simțământul vinovăției?
6. Mormântul rămâne gol. Există scăpare în fața morții?
7. Condamnat la fericire. Cum pot trăi bine și frumos într-o lume rea?
8. Tărâmul longevivilor. Cum pot avea o viață lungă și fără boli?
9. De mână cu Maestrul. Cum pot scăpa de stresul vieții de zi cu zi?
10. Apocalipsa de lumină. Ce perspectivă ne rezervă viitorul?

Proiectul al cărui gazdă va fi realizatorul tv Cornel Dărvășan conține încă două module, în total fiind vorba de 17 emisiuni. Dintre celelalte 7 emisiuni, 4 sunt destinate tinerilor, organizate în jurul unor teme de interes pentru acest tip de public. Daniel Chirileanu, directorul departamentului tineret al Bisericii Adventiste, este coordonatorul programului „Tineri pentru tineri" (21-24 ianuarie). Alte 3 emisiuni, prezentate de dr. Constantin Dinu sub genericul „Poţi să fii sănătos!" (25-27 ianuarie), încearcă să sumarizeze secretele unei vieți sănătoase. După cele 10 conferințe ale lui Lucian Cristescu, care formează modulul 3 al programului, vor urma dezbateri moderate de redactorul-şef al postului de radio Vocea Speranţei, Ioan Paicu.

Programul va putea fi urmărit pe postul Speranța TV sau pe internet la www.sperantatv.ro şi www.incepesatraiesti.ro, şi la postul Radio Vocea Speranţei (94.2 FM - Bucureşti) sau www.rvs.ro.

Recolta compromisului

   Se zbate în convulsii pe patul unui spital din districtul Warangal, India. Medicii l-au mai salvat de la moarte de câteva ori, însă, de data aceasta, este prea târziu pentru tânărul care a dorit doar să îşi asigure traiul zilnic.

    La sfârşitul anului 2001, moartea fermierului indian Enakunthala Ravi a stârnit un val de reacţii privind practicile de întreţinere a culturilor de bumbac din India. Cazul tânărului care a murit otrăvit de pesticidele pe care le-a inhalat, în timp ce trata cultura de bumbac contra dăunătoarelor, nu este singular. În perioada recoltei anului 2001, alţi 500 de fermieri au decedat ca urmare a ingestiei accidentale de pesticide.

Cine, ce plăteşte? 

    Astfel de cazuri stârnesc pentru moment indignarea opiniei publice, însă nu determină o schimbare majoră a strategiei agriculturii globale. Motivul este, evident, latura de business a industriei agricole. Pentru giganţii agrobusinessului, dacă recolta aduce un profit masiv, atunci statistici precum cea de mai sus nu evidenţiază decât pierderi minore. În realitate, aceste statistici spun că preţul real al recoltelor masive nu este plătit în primul rând de consumatorii finali, ci de fermierii din ţările sărace, subjugate de foame şi aparent salvate de setea de import a ţărilor bogate.

    Conform unui studiu din arhiva digitală a Institutului Naţional de Sănătate din SUA, în decursul a şase ani, nu mai puţin de 8.000 de pacienţi au necesitat spitalizare în instituţia medicală din Warangal, din cauza otrăvirii cu pesticide. Peste 20% dintre aceştia au decedat.

    Deşi 80% din pesticide sunt utilizate în ţările dezvoltate, mai mult de jumătate din decesele cauzate de otrăvirea cu pesticide nu survin în ţările dezvoltate, ci în cele sărace. O posibilă explicaţie a acestei disproporţii ar fi că majoritatea cazurilor de otrăvire îi cuprinde fie pe fermierii care nu s-au protejat eficient, fie pe locuitorii din zonele adiacente ariilor unde sunt utilizate pesticide. Ambele situaţii reprezintă probleme tipice ţărilor în curs de dezvoltare.